DRR.RO

FOLLOW ME @ WWW.DRR.RO

spring universitate

propunere reamenajare

dim-bucatarie-living

pentru merantistudio rapid

penthouse_pod_baneasa

fotoshopate_diploma

ultima schita in mincu

ca student la planseta desenand

POZITIA ARHITECTULUI IN SOCIETATEA CONTEMPORANA

-IMPLICATII IN LUMEA REALA/VIRTUALA-

Din punct de vedere istoric, spatiul reprezentata o platforma de interactiune sociala. In prezent datorita noilor mijloace de comunicare, cum ar fi Facebook, Second Life sau Skype s-au dezvoltat alte tipuri de spatii cu un alt tip de interactiune. Ne este greu sa negam faptul ca aceste schimbari au loc in comportamentul nostru social si in modul in care ne relationam cu alte persoane.

Pentru a gasi un raspuns la intrebarea “Care este pozitia arhitectului in cultura sec.21” pornim cercetarea pe mai multe nivele. Arhitectul zilelor noastre este expus sau subexpus, el este reprezentat prin nume, brand si pozitie, gradul de expunere reprezinta o alegere personala care prin utilizarea noilor medii poate varia. Oare este capabil arhitectul sa raspunda acestor cerinte? Ii scapa anumite aspecte din vizor? Are intuitia necesara pentru a raspunde noilor tendinte? Cum punem in echilibru progresul super-accelerat al tehnologiei si a comunicatiei cu cel al artei de a construi? Acestea evolueaza cu viteze diferite- drept urmare se poate discuta despre o evolutie mutationala a obiectului de arhitectura contemporan.

Sfera publica 2.0, dupa cum o defineste Joris Hoogeboom reprezinta o transpunere a perceptiilor noastre ca rezultat al progresului tehnologic si a culturii. Cum il modelam si cum participam sau percepem spatiul influenteaza modul in care acesta se dezvolta. Un act colectiv de creatie care inglobeaza o suma mult mai mare de procese fizice cat si virtuale; presupunand ca procesele virtuale au o influenta mult mai mare in prezent. Poate ca media a castigat sa joace un rol mult mai important de cat ne-am fi putut imagina vreodata- aspect care pe mine personal ma deranjeaza.

Astfel, ce constituie un spatiu public de acest gen si care este rolul arhitectului in formarea acestuia? Ce influenta are? Gilles Deleuze sustine ca dispozitivele de control si putere au operat pe corp, fizic iar acum ele opereaza mental prin intermediul tehnologiilor de comunicare – de aici sustin ca arhitectul are o problema, de comunicare, sau ceea ce comunica este fad, neinteresant, depasit sau poate prea complicat judecand acestea in functie de gradul de atentie pe care omul de astazi il acorda informatiei. Informatia pe care o digera la randul ei, controlata de catre autoritati, politic si economic – reprezinta o modalitate de disitribuire a afinitatilor prin care societatea prin grupuri restranse (comunitati) se identificia. Valori comune distribuite la nivelul orasului-satului-comunitatii , impulsuri multisenzoriale care determina modul prin care simti, parcurgi, mirosi si vezi realitatea.

Aceste valori fiind grupate si orientate spre fiecare targetgroup in parte; arhitectul avand calitatea de a regrupa si reorienta sau a gasi conexiuni intre acestea prin materiale, tehnici si viziuni pentru ca arhitectul e cel care implementeaza noi conceptii spatio-temporale iar acestea reprezinta o reflexie a ceea ce defineste societatea contemporana.

Waren Neidich a dezvoltat bazat pe aceste perceptii teoria capitalismului cognitiv care se constituie din mai multe elemente: (a) pe principuil ca perceptia starii de bine-confort nu se mai bazeaza pe productia de bunuri materiale ci incepe sa capete amploare productia de bunuri virtuale, (b)productia de bunuri nu se mai bazeaza pe modele standar-omogene ci pe derivate care trec printr-un proces variat de executie care implica tehnologie, comunicare si transportul produsului si introducerea acestiua in network cu particularitati specifice acestuia, (c) modul in care se lucreaza- calitativ si cantitativ, diferenta dintre ore de munca si ore de relaxare tinde sa dispara, individualizarea relatiilor de munca, munca in sine implica din ce in ce mai multe elemente imateriale, activitati de relationare si comunicare devin prezente si importante, (d) muncitorului nu i se mai impune un mod de lucru ci el devine un contractant individual , ceea ce creste competitivitatea in modul de a lucra (e) inteligenta devine un criteriu fundamental- adaugat modalitatilor de producite fizica se mai adauga si productia de inteligenta, drept urmare capitalism cognitiv reprezinta productie de bunuri intelgent prin munca cerebrala si activitati de relationare, (f) datorita individualismului, forta de munca cognitiva necesita un grad avansat de activitate relationala, folosind inteligenta ca un decodificator al activitatilor si a experientelor acumulate, (g)capitalismul cognitiv este reprezprezentat de o retea, nu este linear iar ierarhizarea se face in nodurile acesteaia. Drept urmare capitalismul cognitiv are ca scop de a creea noi piete pe teritoriul neurobiologic prin utilizarea de noi tehnologii care se concentreaza pe atentie si memorie.

Capitalism cultural este un concept dezvoltat de Pierre Bordieu si Jean Claude Passeron in cartea “Cultural Reproduction and Social Reproduction, 1973” care explica cum obstacole economice ca si clasa sociala erau insuficiente pentru a explica discrepante intre succesul copiilor din diferite clase scociale. Bordieu sustine ca factori care includ obijnuinte si dispozitii mostenite de la familie sunt foarte importante. Cultura nu mai e perceputa ca o modalitate de a ne coagula si a ne impartii valori si norme ci reprezinta o forma de capital economic. Capitalul cultural este castigat prin expunere la practica culturala dar este perceput ca si existent si inascut in copil- ca si cum ar fi dotat-are darul de a fi inteligent/talentat. Acestea sunt interconectate cu sisitemele educationale si drept consecinta imbunatatesc performantele scolare/academice. Comcluzie: copilul cresuct cu capital cultural este avantajat.

O anexa la aceasta definitie include resursele specializate ale artistilor si arhitectilor de a intelege si percepe potentialul conditiei de capital cognitiv si de al exploata si al modifica folosindu-se de metodele, aparatele, materialele, timpul, spatiul , interspatiul cat si de activitati neuronale pe care acesta le dezvolta. Artistii si arhitectii sunt creatorii noilor conditii. Acestea devin vocabularul prin care ochiul mintii poate fi format si cu care se poate relationa. ---Noua politica de control reprezinta o suma formata din putere, memorie si atentie care sunt implementate in subconstient cu scopul de a influenta perceptia si de a dirija puterea virtuala.---Maurizio Lazzarato

Orice artist gaseste potential vizual in jurul lui, de care se simte atasat, dar nu totul este posibil la momentul respectiv. Viziunea are istorie, revelatia acelor straturi visuale trebui luata in considerare ca principala misiuine a istoriei artelor vizuale. Conditiile socio-economice schimba modul si posibilitatiile de a vedea si a dezvolta viziuni. Pe acest principiu contiunui discursul cu un manifest a lui Markos Novak care dezvolta ideea unui alt tip de concept de oras, denumt AlloPolis care simbolizeaza orasul liber, orasul global, orasul tehnologic, orasul stintific, orasul ecologic, orasul biologic, orasul inteligent, orasul conectat, orasul virtual, orasul discontinuu, orasul cyborg, orasul nanotech, orasul viu si orasul unic adaugand acestora si celor care vor urma prefixul “allo~” care defineste acel altceva sau un alt tip care se va afirma in “orasul extratestru” care nu ne este strain dar are posibilitatea de instrainare- factor care trebuie permanent luat in considerare. Acceptam limitele notiunii simpliste sau teleologice de progres dar le refuzam naivi si dezinformati, refuzam apusul avant-garde-ului si orice efort de vitejie de a augmenta si a depasi lumea care ne este data.

Ne confruntam astazi din ce in ce mai mult cu mixul dintre analog si digital, ca de exemplu ceasul care functioneaza ca un dispozitiv de comunicare sau alte aparate “inteligente” cum ar fi frigidere in retea sau PDA-uri (asistent personal digital) care te anunta cand nu mai ai lapte in frigider si te ghideaza spre cel mai apropiat magazin. Suprafete inteligente si sisteme integrate in case “smart” care isi recunosc utilizatorul si care conform comportamentului proceseaza reactii impreuna cu alte componente cum ar fi obiecte sau materiale “smart”.

Spatiu hibrid, care combina analogul cu digitalul fara a face referinte SF dar care va fi in viitor un amestec compus din trei domenii stiintifice care sunt in momentul de fata in plin proces de dezvoltare foarte accelerata; biotehnologia, nanotehnologia si tehnologia informatie care in viitor vor fuziona in retele de materiale inteligente. Deja gasim fuziuni intre analog si digital in spatiile “hibrid” , platforme de tranzactionare al bursei de valori, in camerele noastre-prin tv si pc sau in cluburi-vizuale si livestream. Aceste medii hibrid sunt un produs de alianta intre spatiul real si retelele media care reprezinta in acelasi timp relatii intre analog - digital, virtual - material, local - global si tactil – abstract. Modelul Media- de retele de comunicare si informare ar trebui luat in considerare in intreaga lui marime. Internet si WWW reprezinta forme timpurii al spatiilor digitale de comunicare, prin digitalizare experimentam o convergenta a diferitelor medii (tv, radio, telefon, internet si GPS). Aceasta accelerare si proliferare a mass-mediei reprezinta o tendinta de tranzitie de la o cultura textuala spre una mai vizuala.

Oare cum putem noi ca arhitecti sa creeam noi posibilitati de interactiune sociala intr-o astfel de cultura activa pe ambele planuri- in virtual cat si real? O modalitate este reprezentata de planificarea constanta a schimbarilor. Planificarea retelei orasului se confrunta cu schimbari regulate. Planificarea sustenabila si managementul cresterii anacronice si reciclarea elementelor retelei urbane reprezinta o solutie. Dezvoltarea si cercetarea de strategii si instrumente care sa suporte schimbari si care sa faciliteze conexiuni din mers ca proces al cresterii si transformarii spatiului urban.

Flexibilitatea si calitatea in constructii reprezinta un alt factor important ; o gama intreaga de solutii pentru cladiri flexibile cum ar fi adaptarea cladirilor existente, in curs de dezvoltare , diferite tipuri de cladiri flexibile, cu sisteme prefabricate si adaptabile diverselor criterii si recilcarea materialelor de constructie. Cu toate acestea calitatea mediului reprezinta un argument foarte important iar flexibilitatea ar trebui contrabalansata de nevoia de calitate a construitului, pe acest motiv exista o mare problema in olanda in ceea ce priveste locuinte de calitate superioara-ele fiind reduse ca numar dar completate de locuinte sociale.

Casa conectata devine un spatiu inteligent care include sisteme de mamangement al energie si de control al securitatii, este conectata cu exteriorul prin aparatele de uz casnic si in acelas timp monitorizeaza prin telecare si telemedicine persoanele in varsta.

Noi tipuri de case care devin baza activitatilor non-private cum ar fi munca la distanta sau videoconferintele, acestea necesita adaptari in organizarea spatiala. Tipuri de locuinte pentru persoane care desfasoara activitati independente sunt deja in curs de dezvoltare pe principiul modelului de mester traditional cu casa de negustor. Zonificarea interna cu separea intre homeoffice si zona privata. Aceste tipri raspund noilor tendinte de lifestyle.

Ca arhitecti avem obligatia de a urmari si observa aceste tendinte de schimabre si de a reactiona in timp util prin identificare si dezvoltarea acestor noi tipologii clasificate de cei de la Infodrom.info ca si case conectate, spatii de trait, casa pe PDA, “high speed living” pentru nomazi moderni, radacini, revitalizarea vecinatatilor si calitatea ca un factor important in alegerea asezarii .

rares dragoiu

LABORATOR DE COMUNICARE

cu horn, sa iasa fumu din creier

com-lab

laborator

cabinet notarial-brasov final

poze interior, casierie, meeting, hol, oficiu

Binnenrotte-Rotterdam

final render

v2r connectors

Marcos Novak Manifesto

04.03.10 UFM INVITED CONTRIBUTOR MANIFESTO

©2011 Marcos Novak

Title: A Transvergent Manifesto

Location: Los Angeles

Website: [http://www.centrifuge.org]

[Preamble: Armed with the tip of a scalpel rather than the blade of a broadsword, a manifesto

puts forward a polemical call to clarity that speaks to a potentially imaginary collective of like

minds, a wishful and wished-for “us” that may or may not exist in the present, but may yet

arrive in the future. A manifesto does not enumerate its sources or reveal the careful

construction of its argument. It simply presents certain conclusions, directions, demands, and

programs, and says: “if you understand us, if you are with us, join us,” leaving it to the reader

to think — and to act.]

AlloPolis: A Transvergent Manifesto

We embrace the future. We take for granted the free city, the diverse city, the global city,

the technological city, the scientific city, the ecological city, the biological city, the smart city,

the network city, the virtual city, the discontiguous city, the swarm city, the cyborg city, the

nanotech city, the alive city, the Singularity city. To all these, and to any yet to come, we add

the prefix “allo~” to signify “the other, of another kind,” and to claim as ours the alien city, alien

and yet of our own making. And while “alien” is for us something largely positive, we are not

fooled into ignoring that its obverse and corollary can be alienation, against which we must be

ever watchful and vigilant.

To be clear:

We accept the need for caution but denounce all pessimism as creatively unethical, defeatist,

and unhelpful, and insist that only the assertion of positive alternatives is valid as constructive

criticism. By this token, we accept the limits to any simplistic or teleological notion of

Progress, but reject as naïve and malinformed any notion of the futility of progress, or of the

end of the avant-garde and any such valiant effort to augment and exceed the world we are

given. For this, we replace the obsolete notion of the totalizing global goal with the active

principle of the resistant but positive gradient of local ascent in search of ever stranger and

more wonderful topologies of freedom and beauty."

We reject the unimaginative city, the ignorant city, the ugly city, the unjust city, the

dogmatic city, the unhealthy city, the unfriendly city, the unkind city, the paranoid city, the

selfish city, the greedy city, the exploitative city, the usurious city, the cruel city, the

incarcerating city, the separating city, the spirit-crushing city, though we know full well that this

list covers most of our present day city-making. We reject with them all the false, petty, and

mean-spirited arguments (be they political, religious, or economic) that have pretended —in

the face of all evidence to the contrary—to justify sub- mediocrity as good, necessary, or

inevitable.

We are honest: we measure the success of cities by the thriving of their citizens, as embodied

in the architecture of thriving public realms. We see that the cities we are building pale in

comparison to the ancient cities we visit, both in terms of ambition and in terms of the quality

of urban life they support. We recognize that people in the past, though weaker, poorer, less

free and massively less informed than we, nevertheless built better cities than we build, and

left us culture and civilization where we leave extensive urban carpets of ugliness, fast food

and permanent waste.

We admire the extraordinary vessels of our technologies but see these vessels abducted by

avarice for the few and not guided by altruism for the many, and we reject as absurd the

notion that only greed can drive us forward. We recognize the grandeur of our infrastructure

projects, but realize that they are scaled for giant corporate bodies, not fragile human ones.

We applaud the depth and sophistication of our sciences, but realize that they are scaled for

pulseless nano~, femto~, atto~, zepto~, yocto~ scale bodies, not pulsing human ones. We

conclude that we do not suffer from a lack of knowledge or imagination, we suffer from the

blinding toxins of a value system that perverts all motives and incentives, and from a malaise

of the will that prevents us from recalibrating what we value, respect, protect, and nurture to

serve us, at our scale, and to balance us, at the worldʼs scales. We have confused quantities

for qualities, quanta for qualia, counting costs and amenities for weighing balances and

benefits, and have nearly lost our minds, our bodies, and our planet, as a result.

We refuse to be defeated.

We propose a creative principle, an ethical catalyst, a pervasive corrective, an aesthetic and

moral differential (in a mathematical sense) that can produce massive change via a myriad

minute adjustments in the direction of sanity and the search for ever stranger, ever more

wonderful, ever bolder beauty. We call this principle “kami" (in deference to its origin in

Shinto, but with no nationalistic, religious or metaphysical conceits), and mean by it the

cultivation of those minute but precise acts and habits of attention, as if to a lucid and gentle

secular animism toward the sparkling quantum foam of emerging and vanishing symmetries

and balances, toward those tender alignments that are lost if not noticed and cherished, and

toward all those infinitesimal differences that produce extraordinary beauty in all its forms, in

nature or artifice, in love, in politics, in the intellect, in art, and in the"senses. We propose that

our urban and global future depends on our ability to bring this small corrective to all— but

mostly to those who need it most: our children and our politicians— and to let it seep in to us

for years and centuries to come, till we and our values are one, and sane. In time we will

blossom. This is how civilizations are made.

We seek the transvergent city, the allo~city, the cosmo-polis that becomes the AlloPolis, the

city that helps recuperate the lost whole, the city that explores and embodies the transmodal

continuum and participates in the human production of the alien, the city that nurtures the

speciation of diversity, manifest freedom, manifest imagination, the city of present thriving

and future augmentation, the polis worthy of spreading itself among the stars. Most of all, we

seek that from which all other virtues flow: the generous city, free, exploratory, wise and

beautiful. Why should we settle for anything less?

We can have that, and more, provided that we realize that, above anything else, cities are

mirrors, and that we cannot build what we seek until we become what we seek.

springtime victoriei

it's great to work in a team

vorbeste-ti proiectul

initiativa foarte buna, venim cu totii in sprijinul colegului nostru ion pentru eforturile depuse de a organiza aceste evenimente si cu totii ne dorim cat mai multi studenti de an6 si 5 care sa se prezinte cu curaj in fata "juriului"

link:

http://www.facebook.com/event.php?eid=213212598708918

info:

“Vorbeste-ti proiectul” este o initiativa care presupune o serie
de intalniri in cadrul carora studentii Universitatii Ion Mincu vor avea
ocazia sa-si imbunatateasca calitatea prezentarii proiectului de arhi-
tectura simuland,in masura posibilitatilor, conditii asemanatoare se-
siunii de diplome in cadrul carora vor primii feedback despre felul in
care vorbesc, isi construiesc discursul si pareri despre solutia de arhi-
tectura aleasa.

Cadre didactice interesate de aceste intalniri:

prof.dr.arh. Stefan SCAFA-UDRISTE
prof.dr.arh. Hanna DERER
prof. dr. arh. Augustin IOAN
conf.dr.arh. Bogdan TOFAN
conf. dr. arh. Iulia STANCIU
lect. drd. arh. Liviu IANASI
lect.drd. arh. Gabriel COSTACHESCU
arh.inf.Viorel HURDUC
asist.drd.arh. Vlad THIERY
asist.drd.arh. Alexandra PACESCU
asist.drd.arh Francoise PAMFIL
asist.drd.arh Miruna STROE
prep.arh Ioana Elena VULTUR

studenti care preznta saptamana aceasta:0

studenti activi:ion-felicitari!!!

apartament garii-brasov

+inca o camera si un living/bucatarie

CULCA-TE

ITI ZICE INTERNETU CAND SA DORMI

penthouse_circ

propunere consola tv-scafa-bar pentru zona living&dining

manifest TNB

desene pe pereti si scheme si concepte si idei-de la parter pana la etaj-fara laptarie, fara motoare si fara dans

unde se muta ele?